Prezentarea campaniei -intre comentariul filmului ”Filantropica ”si macdonalizarea societatii
30 mai 2007
28 mai-o singura zi si atat de multe emotii;o singura zi si atat de multa traire……..!Pentru mine ziua de 28 mai a inceput la ora 24:01.Lucrasem alaturi de colegii mei la campanie si ramasesm in urma cu proiectele pentru facultate.Drept pentru care la 24:01, am inceput sa lucrez la comentariu filmului ” Filantropica ”.Il analizasem din punctul de vedere al mecanismelor de formare si modelare al opiniei publice.Ma gandeam atunci,cat de subiectiva e opinia publica ,si cat de fragila e acesta la mecanismele de persuasiune si manipulare..Lucrurile stateau bine…avem idei si spor…Patru ore mai tarziu,m-am gandit sa iau si eu o mica pauza…Mi-am lasat imaginatia sa zboare si ma gandeam ce minunat ar fi daca as putea sa fug in lume…Sa fug in lume si sa trec peste emotiile provocate de 3 seminarii,dar,cel mai important de o prezentare…Marea Prezentare de la Olimpiade…Am construit eu scenarii dupa scenarii..si,intr-un final am revenit cu picioare pe pamant.Stiam ca 28 mai este o zi grea pentru mine,o zi cu mult consum..
Prima oprire-facutate.Am prezenat filmul ”Filantropica ”cu o convingere si o forta care m-au uimit chiar si pe mine.Incepusem bine ziua …La urmatorul seminar trebuia sa prezint coordonatele culturii de masa,industrializarea culturii,macdonalizarea societatii…tot ce construisem un semestru.Am tras aer in piep…si am inceput sa-mi sustin proiectul.Lucrurile iesisera mai bine decat ma asteptam.Pe langa faptul ca reusisem sa iau nota maxima,domnul profesor imi propuse sa-mi publice lucrarea.La asa ceva chiar nu ma gandisem..E clar..urma sa am o zi minunata.
A doua oprire-intalnirea cu echipa.Era ora 14 cand ne-am intalnit sa repetam de cateva ori inaine de concurs.ATUNCI,mi-am dat seama ca nu reuseam sa ma concentrez.Acela a fost momemtul in care m-am gandit ca nu as putea sa fac fata.”APA”-asta e solutia…Stiam ca apa te ajuta foarte mult ,iti alunga din oboseala.Incepusem sa citesc putina ingrijorere pe fata colegilor mei care incercau sa ma incurajeze si care erau speriati de lipsa mea totala de concentrare..Nu reuseam sa articulez nici macar o fraza…
Ne-am indreptat catre Palatul Parlamentului in speranta ca imi voi reveni.Am intrat in sala de prezentari ,am incercat sa ma linistesc…dupa care mi-am facut o retrospectiva a motivelor pentru care eram acolo.Ce te-a adus pe tine la Olimpiade,Raluca?Atat de multe motive…..Asteptasem un an momentul acesta-sa fim in fata voastra si sa ne prezentam munca,sa ne prezentam cunostintele,abilitatile,creativitate…sa va aratam cum suntem noi-Echipa PIART 5.Ne-am luat toti de mana si mi-am simtit colegii,ca vor sa-mi transmita din forta si energia lor.M-am indreptat catre prezidiu…am stans microfonul cu ambele maini..si am inceput:”Buna ziua.Suntem echipa Piart5 si aducem culoare in comunicare…”.Restul..a fost spectacol.Am reusit sa facem o prezentare foarte bunA,de care noi si clientul nostru am fost mandri.REUSISEM.Desigur,asteptam cu nerabdare rezultatele,dar,indiferent care vor fi acestea, suntem mandri de cum ne-am descurcat si avem linistea pe cate ti-o ofera sentimentul lucrului bine facut.
Iar ca ziua sa fie intradevar minunata,am primit si o oferta de job in urma prestatiei noastre de la Olimpiade.!
Ciudat…la sfarsitul zilei imi placea sa fiu Raluca si nu mai voiam sa fug in lume.In definitiv,Olimpiadele Comunicarii sunt o experinta care te imbogateste-profesional si uman!
Semnat,Scufita Rosie
A venit ZIUA… Prezentarilor
29 mai 2007 Si iaca a venit si ZIUA de luni, a Marii Confruntari, ce va incununa sau va spulbera munca de o saptamana. Ce inteleg prin munca? O permanenta cautare a noului, a ideilor, o cercetare asidua… Am sa redau cateva momente amuzante sau ciudate traite de membrii Piart5 in perioada construirii campaniei pentru ZIUA. Nebunia incepe de vineri, la Tutoriat cand Marius ne anunta schimbarea briefului…pe care nici nu o solicitasem, dar a fost o veste buna.Vestea proasta era ca trebuia sa punem la cale campania intr-o saptamana.
ZIUA1: La inceput a fost IDEEA: Ne-am intalnit sambata… liniste totala in oras, lumea la referendum sau pitita in casa, cu atitudinea: Da’ eu cu cine votez? Si acea sambata a fost una plina de idei, intrucat a fost ZIUA de nastere a campaniei.
ZIUA 2 : (Luni) Si sa se faca LUMINA, dar … nu s-a facut. A fost o zi de dat telefoane, cautat pe net, stabilit calendare de intalniri si planificarea focus grupului. In mod cert a fost o zi luuunga….
ZIUA 3: (marti) Si s-a facut LUMINA! ZIUA a inceput ciudat: am inceput cautarile unei camere de filmat si … am descoperit ca omul de la departamentul de vanzari nu stia sa ne explice cum sa ajungem la magazin, in conditiile in care eram la o aruncatura de bat. A fost cea mai lunga conversatie telefonica pe care am avut-o in viata mea. Raluca scapara de nerabdare si eu nu stiam cum sa opresc interlocutorul. Niciun rezultat. Ne ducem la Universitate la laboratorul studentilor de la academia de film, aici alt personaj ciudat si defazat care nu intelegea scopul focus grupului… Am renuntat. Cand am vazut pe o usa de bloc scris ZIUA: solutia a venit, sa cerem ajutorul lui Bogdan, clientul nostru. Buna decizie am luat, in 20 de minute am fost la facultate sa gasim musterii pt focus. Am cerut permisiunea dlui prof Frigioiu sa filmam masteranzii de la Comunicare Politica. Cere si ti se va da… Si ni s-a dat. Bogdan si Dl Andrei Stoiciu au venit, au adus camera, am filmat si la prezentarile publice ati vazut cum a iesit focusul. O zi interminabila, dar distractiva.
ZIUA4 (joi): Si s-a nascut cercetarea. Joi am intrat in sfarsit in posesia cercetarii, ne-am strans in cartierul general si am lucrat pe tactici , am pus la cale intalnirea de vineri dupa lungi dezbateri si negocieri.
ZIUA 5 (vineri): Si a renascut Phoenix din propria cenusa…. Campania noastra a prins forma din ideile saptamanii trecute, s-a conturat si a devenit mai frumoasa. Din ce in ce prindeam mai mult drag de ea 
. A crescut intr-o zi, cat altele in 10…
. A crescut intr-o zi, cat altele in 10…ZIUA6: (duminica)… Sa se termine ZIUA… ca parca somnul nu mai venea, si tot lucram la prezentare. Deja nu mai era sambata, ci duminica ora 3 dimineata. Si ceea ce ne-am dorit, aia am avut: noaptea (cata mai era) a trecut repede. Ne-am intalnit la 11 dimineata, intarziati, dar fresh. Prezentarea a mers brici la Ethos, ceea ce ne-a dat sentimentul ca a meritat nesomnul.
ZIUA 7 (luni): Si a inceput… distractia! O zi de repetitii inca de la prima ora, mers pe tocuri inalte si schingiuitoare, plina de emotii pentru toata echipa. A trecut atat de repede momentul "de glorie" ca in mod cert vrem sa-l repetam, deja incepuse sa ne placa. Ne ramane in minte momentul amuzant pentru juriu: Sorin Ros’ca Stanescu. Over all: client multumit, juriu amuzat, echipa emotionata.
Pana la premiere,
Echipa PIART5, prin culoarea de serviciu (Albastru) va ureaza,
ZIUA buna!
PR pt ZIAR
23 mai 2007Mai mult decât o
simplă rimă în cazul nostru. .. Nu am să povestesc cum a fost la extragerea
clientului când norocul a picat pe Radu și care la rândul lui ni l-a pasat nouă
prin extragerea ziarului ZIUA. Ce voi spune, în unanimitate cu echipa, este ca
nu poate fi decât o provocare să faci PR pt ZIAR. Cu alte cuvinte PR pt ziariști,
o situație cel puțin ciudată. Dacă în viața cea de toate zilele eram obișnuiți
că PR`iștii cu ziariștii, fie sunt parteneri, fie nu se suportă nici în tablou,
văd că apare o situație nouă: ziariștii vor să se auto-promoveze, sau cel puțin
au nevoie. În acest moment avem de-a
face cu presa în calitate de organizație, de client, ceea ce e puțin
neobișnuit, mai ales când brieful îți cere să crești vânzările ediției de
hârtie (pe o piață a presei scrise aflate în declin). Am ajuns la concluzia că o condiție esențială ca presa să poată exista
este să fie credibilă, să beneficieze de reputație. Evident că în contextul
tabloidizării masive, pare o contradicție în termeni. Și totuși nu este. Pentru
presă a fi credibil este egal cu calitatea surselor pe care le ai, cu
prestigiul și profesionalismul jurnaliștilor angajați într-o organizație media.
Se pare că nici presa nu poate fi scutită de zicala Omul sfințește locul. Și cum relațiile publice se ocupă cu
managementul reputației, nimic mai provocator
decât să creezi sau să crești reputația pentru un Ziar implicat în nenumărate
scandaluri…
Revenind la brief,
ne-am orientat spre Trout, că tot este la mare cinste în echipa noastră. Am
încercat să aflăm cum poate crește PR `ul vânzările și am aflat un răspuns cel
puțin frustrant: în manieră indirectă, (doar de aia există un departament și o
strategie de sales, să crească vânzările în mod direct) și mai ales în perioada
de creare de brand sau rebranding . În
perioada de maturitate, doar advertisingul și promoțiile ar mai putea face
minuni la capitolul generare de vânzări spectaculoase. Dar nu ne-am dezamăgit, am căutat
variante, și minunea se produce… cineva acolo Sus s-a gândit și la noi (nu am
îndrăznit să spun că ne iubește )…
ne-am orientat spre Trout, că tot este la mare cinste în echipa noastră. Am
încercat să aflăm cum poate crește PR `ul vânzările și am aflat un răspuns cel
puțin frustrant: în manieră indirectă, (doar de aia există un departament și o
strategie de sales, să crească vânzările în mod direct) și mai ales în perioada
de creare de brand sau rebranding . În
perioada de maturitate, doar advertisingul și promoțiile ar mai putea face
minuni la capitolul generare de vânzări spectaculoase. Dar nu ne-am dezamăgit, am căutat
variante, și minunea se produce… cineva acolo Sus s-a gândit și la noi (nu am
îndrăznit să spun că ne iubește
)…Brief… and relief
După o săptămână de
nenumărate converstații online și face to face, vine ziua de vineri, a
tutoriatului. Ceva strategie creasem noi, dar parca se simțea acea nemulțumire
generată de mult prea multe constrângeri impuse de brief. Când îi expuneam eu
mai pătimaș dlui Frolu situația cea ciudată… surpriza vine că totuși clientul
a modificat obiectivul nostru și avem alt brief… Acesta se învârtește în
jurul verbului a convinge: ce altceva poate
face PR`ul decât să convingă oamenii să gândească, să creadă sau să acționeze
într-un anume fel? A convinge e cheia întregului proces de PR, e acel ceva ce
ne diferențiază de manipulare și pune
organizația pe picior egal cu publicul ei. Atât organizația cât și publicul
câștigă prin faptul că intenția ce a convinge este transparentă și beneficiile
există de ambele părți. Oriunde nu se întâlnesc simultan ambele condiții se încearcă
manipularea…
[Nu am vorbit despre manipulare din senin
(chiar de sunt eu Albastră), ci din dorința de clarifica și pe cei ce au spus
în prima zi de studenți la comunicare: suntem
la facultatea de MANIPULARE. Eu
revin cu ideea: suntem la facultatea unde învățăm să-i convingem pe alții să acționeze
conform unor interese comune (ale noastre, și ale organizației și ale lor). ]
Închizând
paranteza, am avut doar o săptămână de redactat campania, și aia plină de
proiecte, așa că am testat capacitatea de rezistență la stres a fiecăruia și
zic că am trecut testul… Apropo, ca observație, în situație de criză, ideile creative
vin mai repede…. iar despre client numai cuvinte de laudă. Pot spune că
echipa s-a lărgit cu încă doi membrii gata să ne dea feedback și să ne ajute cu
logistica. Am simțit implicare și interes, ceea ce mi-a întărit convingerea că
ZIUA merită o campanie de relații publice. Au ce oferi publicului lor și asta
nu va trece în mod cert neobservat.
Blue’s
Despre conferinţele Olimpiadelor Comunicării
23 mai 2007Mda. Deci m-am gândit să scriu ceva despre conferinţe. De ce azi? Hehe…Conferinţele au avut loc în zilele de 7 şi 8 mai. Astăzi suntem în 23. Am citit pe blogurile „concureţei” diferite relatări proaspete şi scrise fain, cu pertinenţă şi umor. Eu una eram extrem de curioasă cu ce am rămas în minte după ce au trecut mai bine de două săptămâni de la eveniment.
În primul rând trebuie să mărturisesc faptul că nu am participat decât la 3 conferinţe şi jumătate (motivul: facultate, cimitir al tinereţii mele…).
Prima conferinţă. Advertising. Ceva cu planner si cu creativ dar eu tot n-am înţeles clar ce e aia planner. Cu ce am rămas? Păi, în principal, îmi amintesc prezentarea ppt a lui Sorin Psatta – felul în care a utilizat acele tablouri a fost într-adevăr demn de reţinut. Ca şi ideile zen ale lui Dan Petre, dealtfel. În rest, cam greu de urmărit firul…
A doua conferinţă. PR. Asta recunosc că mi-a cam plăcut. De ce? Pentru că în loc să vină cu definiţii, treburi abstracte şi alte alea pe care le găseşti în orice carte de PR respectabilă, vorbitorii au împărtăşit din experienţa personală. În mod clar, prezentarea carierei de succes a Ioanei Mănoiu a adus mult mai aproape de noi domeniul relaţiilor publice. Desigur, la capitolul momente memorabile sunte deja celebra replică „Eşti cumva de la ASE?” şi cealaltă, cu „cărniţa”. Mie una conferinţa mi-a plăcut, mi s-a părut interesantă, mi-a captivat atenţia. Iar vorbitorii au fost spontani şi naturali. Nota 10!
A patra conferinţă. Aia cu blogurile. Faină şi asta. Un exemplu clar pentru felul în care putem învăţa o groază de lucruri râzând până la punctul de a ne îneca. Discursuri simpatice şi care au captivat atenţia, provenind de la persoane cunoscute în domeniu, care s-au adaptat excelent şi cu spontaneitate situaţiei.
A cincea conferinţă (aia cu puştiul care ajunge preşedintele Camerei Deputaţilor). Ei bine, am prins doar jumătate din ea, dar m-a captivat (recunosc, recunosc). Nu mai avusesem ocazia să asist la discursuri ale vorbitorilor, şi pot spune că am fost surprinsă în mod plăcut. În orice caz, s-au cam dus pe apa sâmbetei ideile preconcepute pe care le aveam despre anumite persoane, ca urmare a imaginii lor difuzate în mass media.
Despre ce aş mai vrea să amintesc? Despre public, în mod clar. O mixtura amestecată, ca să mă exprim aşa. De la unii care erau paraleli cu domeniul (şi se vedea asta din ce întrebări puneau), la tineri veniţi acolo să se bage în seamă. Partea pozitivă este însă faptul că publicul a fost interesat de conferinţe, participarea a fost numeroasă, lumea era atentă (n-am văzut pe nimeni jucând snake pe mobil sau altele asemenea).
În concluzie (că şi aşa m-am întins cam mult pentru un entry), eu una zic „mulţam fain” organizatorilor pentru conferinţe. Cine a avut urechi să audă cu siguranţă a învăţat multe. Eu una mai vreau ş’aldată.
(clockwork) ORANGE
Conferintele Olimpiadelor Comunicarii
5 mai 2007
Specialisti din zona comunicarii confera valoare la confrintele “Olimpiadele Comunicarii”
4 mai 2007Deşi am neglijat blogul puţin din lipsa de timp, nu pot să ratez să scriu despre Conferinţele "Olimpiadele Comunicării".
Cel puţin în ceea ce priveşte membrii echipei Piart5 am fost mereu pe fază să participăm la evenimente din zona comunicării. De ce? dincolo de informaţii noi, există posibilitatea de a cunoaşte viitorii colegi în alte contexte decât cadrul academic sau relaţiile de muncă, de a simţi pulsul industriei. Cei 30 de specialişti invitaţi sunt oameni alături de care toţi cel puţin ne dorim să lucrăm şi nu e rău să le cunoaştem viziunea, opiniile… Adaug ca putem să cunoaştem studenţi la RP sau alte facultăţi de profil, un adevărat networking. De fapt cred ca rolul conferinţelor este tocmai de a crea networking si nu strict de a transmite informaţii.
În aceasta idee scriu şi vă invit pe toţi ce citiţi blogul să vă înscrieţi la Conferinţele Olimpiadelor Comunicării, indiferent de domeniul pe care doriţi să-l îmbrăţişaţi: advertising, PR, comunicare politică sau instituţională. Mai mult cred că aceste conferințe pot să ne ajute ca un consilier de carieră obiectiv în priviința domeniului în care am putea fi potriviți, fie că am ales direcția deja, fie că suntem niște Gânditori în carne și oase.
Semnat: Nu mă uita și nu uitați nici voi să participați.
Ne vedem acolo
interviu drag
22 aprilie 2007Mă tot străduiesc de ieri, după aflarea rezultatului să scriu pe blog… şi nu am putut pentru că m-am aflat într-o stare de extaz albastru. Ieri se făcuse deja târziu şi nu aflasem nimic: scenariile erau sumbre. Scufiţa Roşie vroia să iasă
pe balcon, şi nu reuşea să plece de lângă calculator, glumeţul Violet
s-a dus la un fotbal că nu mai putea sta locului, Speranţa avea netul
ocupat, eu şi Portocala stăteam pe mess şi comentam, presupuneam…
Radu că să-i dau bip dacă aflu, Sma la fel, eu tot mutându-mă de la un
calculator la altul. După o crâncenă lupta cu refresh-ul paginilor, după pariuri interminabile, tocmai cand plecasem puţin de la calculator, surpriză, mă anunţă Portocala că… am trecut! Am crezut că e o glumă!
În acel moment am rememorat rapid ziua de vineri: momentul 1. Toată echipa a întârziat din cauza traficului, 2. Nu aveam cheia potrivită de la cartierul nostru general, 3. Toată lumea din SNSPA ne alunga din sălile de curs ocupate, 4. E traficul greu, primim un telefon de la organizatori şi credem că nu mai ajungem în veci, 5. Înainte de interviu, glumeţul Violet ne-a amuzat ca să ne relaxăm.
Povestea interviului poate fi descrisă ciudat, vorba Scufiţei Roşii, s-a consumat prea repede. Nici nu ne-am dat seama când a trecut. Cele 10 minute au fost probabil câteva clipe… Ştiţi cum e când vă daţi în montaigne rousse, nici nu vă amintiţi cum a fost, ci doar senzaţia de "wow!". Aşa am zis şi noi când am ieşit, eliberaţi… pe moment….
În rest e deja poveste, pe care Speranţa noastră v-a împărtăşit-o deja
PIART5 în finală (status message)!
Bleu Ciel
După rezultatul mult aşteptat
22 aprilie 2007Am primit în sfârşit rezultatele …şi… ne-am calificat în finală!
Ne doream mult acest lucru şi am fost toţi foarte fericiţi. Însă până am primit rezultatul "am păzit" calculatorul; am verificat mailul de 100 de ori ieri după amiază.
Această calificare ne-a confirmat un element foarte important al participării noastre: faptul că am lucrat bine ca echipă. Cât de bine ne-am înţeles noi se poate observa şi din mesajele postate anterior pe blog, însă era important ca şi rezultatul muncii noastre ca echipă să fie bun. Acum avem şi mai multă încredere în PIART5 şi aşteptăm cu nerăbdare provocarea pentru finală.
Semnează verdele – Speranţa
